Viata cu 5 pisici... si un caine
Da, ati citit bine, 5 pisici dar din pacate doar 3 sunt alaturi de mine, si da, am si un catel.
Ca sa incep cu inceputul.
Dupa ce l-am cunoscut pe Dan, am aflat ca este "amator" de animale de companie. Adica a avut la viata lui si caini si pisici.
Avand in vedere ca vorbim de un apartament cu o camera, nu intra in discutie foarte mult spatiu. Cu toate acestea, pisica nu este deranjata in general de aspectul asta. Pisica nu este torturata daca sta inchisa in casa si nici nu ramane sechelata daca o privezi de mediul extern. Din contra, in ziua de astazi nu ii poti oferi mai multa protectie decat atat.
Avand in vedere aspectul asta, ii dadeam drumul in curte. Faza a fost in asa fel incat motanul, fiind obisnuit cu exteriorul, nu avea probleme sa exploreze si iesea din curte, lucru pe care nu il stiam pentru ca nu lipsea niciodata mult si venea cand era chemat.
Langa cladirea noastra, este o terasa cu restaurant unde tarziu am aflat ca mergea la cersit.
Ghinion! Intr-o zi nu a mai fost de gasit nicaieri. Era frumos, curat, prietenos si avea zgarda cu medalion si nr de telefon. Avand in vedere ca nu i-am gasit trupul mort niciunde, am constatat ca a fost luat de cineva. Si acuma sper ca este bine acolo unde este. Sa aiba cineva mai multa grija decat am avut noi.
La scurt timp dupa ce a disparut, am vazut pe unul din grupurile de adoptii ca se cautra stapan pentru un pui de pisica de 3 luni de zile si am mers sa o preluam. O fetita tigrisor, superba, putin sperioasa ne-a incantat cu prezenta. Fetita a preluat numele si a ramas Tzutzi. Din nou, veterinar, vaccin.
Este o pisica speciala de felul ei, foarte rezervata si in timp, s-a accentuat frica ei de oameni.
Vazand ca nu este lipicioasa si iubareata si nu raspunde cand este chemata de straini, dupa ce a mai crescut, i-am dat liber sa iasa in curte. Am stat cu ochii pe ea sa nu iasa din curte si nici nu a facut asta niciodata.
La ceva timp dupa Tzutzi nr 2, am adoptat inca un motanel tigrat. Mic si pricajit, dar extrem de atasat. Nu puteam sa merg nicaieri fara sa ma urmeze. Momentul acela confortabil de seara, cand se termina ziua si vrei sa te pui in pat la film sa te relaxezi; niciodata nu rata momentul ca atunci sa apara din fundul pamantului sa vina la mine in brate. Nu misti, nu respiri sa nu deranjezi pisica.
A fost un motan cu adevarat special si spun ca a fost pentru ca in vara lui 2017 a inceput sa nu se simta bine. Dupa 2 luni de zile de vizite regulate la un veterinar incompetent, am decis sa mergem la cea mai buna sa vedem de ce nu se face bine pisica, in ciuda tratamentelor si analizelor.
Vestea a fost sfasietoare pentru noi. Peritonita infectioasa uscata. Am stat o saptamana pe perfuzii zilnice de hidratare dupa care am facut testul care sa confirme diagnosticul si durerea cea mai mare a fost ca a trebuit sa alegem sa il eutanasiem deoarece nu merita chinul prelungit nici pentru el nici pentru noi. Era deja foarte rau si nu avea rost sa insist sa il tin pe perfuzii pentru ca oricum se prapadea.
De asemenea, a avut o raceala si ii curgeau ochisorii dar a fost vindecata.
Ca un pui, mancare, joaca, somn. Joaca insemna inclusiv incepand cu ora 3 dimineata. Cateva zile nu am dormit de la ora aia pana suna ceasul pentru ca Lucy avea treaba cu mainile mele.
Cand a inceput sa aiba forta in coltisori, am inceput sa ma documentez, sa citesc cum sa educ pisica. Si am adoptat stilul mamei ei, bobarnace usoare peste botic cand musca prea tare. Nu va imaginati ca bateam pisica peste cap, asa usor sa inteleaga ca nu e ok. Asa face si mama pisicilor cand puii cresc. In 2 luni de zile, nu am mai avut treaba cu ea. E iubitoare, sociabila dar si dracoasa. Are un temperametn foarte vulcanic. Daca nu ii convine ceva, jap cu ghearele. Nu e nimic grav, dar a trebuit sa ne obisnuim sa ii acordam spatiu cand trebuie.
Lucky este special. A venit la 2 saptamani dupa Lucy. Un prieten mi-a zis de o pisica gestanta in Santandrei, intr-un pod care a fatat 4 pui. Proprietarii nu vroiau pisicile si i-am convins cu greu sa ii pastreze pana trebuie sa suga astfel incat sa fie ok si apoi ii preiau. Am postat pe grupuri de adoptii si am facut o lista cu doritori. Dupa aproape o saptamana, puiul pisicii mame, a fatat si ea tot acolo inca 3 pui. Din nou, aceeasi poveste, sa ii tina pana sug.
Dupa cele doua saptamani, prima serie avea 5 saptamani si a doua serie 4 saptamani. Proprietarii au insistat sa iau pisicile ca deja e prea mult. Si asta am facut.
A fost o vineri, am mers dupa ei si am adus acasa 6 pui pentru ca 1 era promis deja. Pana luni inclusiv, am dat 5 puiuti. erau 2 tricolore calico, 2 tigrisori si 2 alb cu galben. Cele 2 generatii in cele 3 tipuri de colorit.
Al 6lea pui am hotarat ca il pastram din prima clipa in care l-am vazut.
Mega speriat, cu o agresivitate iesita din comun, am zis clar ca ramane al nostru. Era un mic dracusor.
Mi-a luat o saptamana sa pot pune mana pe el fara riscul de a ma face franjuri. Scuipa, sasaia, dadea cu ghearele si musca ingrozitor.
Intr-o seara, mancam in pat ca de obicei, aripioare de pui si palma aia de pisica, s-a gandit sa se catere cu toate fortele in pat, sa vina in brate si sa miaune cat a putut de tare ca vrea carne. Acela a fost punctul 0 al relatiei noastre. Din acel moment, s-a transformat intr-o alta pisica.
In acest moment, este cel mai bland, cuminte si iubitor motan pe care l-am vazut vreodata. Poti sa ii faci orice si el toarce si e fericit. E extraordinar!
Va las mai jos cu poze dragute cu ai mei si cu cei dati spre adoptie...
Si inca ceva dragut, asa fac ai mei cand le dau pliculete sau orice altceva inafara de bobite
Ca sa incep cu inceputul.
Dupa ce l-am cunoscut pe Dan, am aflat ca este "amator" de animale de companie. Adica a avut la viata lui si caini si pisici.
Avand in vedere ca vorbim de un apartament cu o camera, nu intra in discutie foarte mult spatiu. Cu toate acestea, pisica nu este deranjata in general de aspectul asta. Pisica nu este torturata daca sta inchisa in casa si nici nu ramane sechelata daca o privezi de mediul extern. Din contra, in ziua de astazi nu ii poti oferi mai multa protectie decat atat.
Pisica nr. 1 - Tzutzi
Intr-o zi normala de lucru, a aparut in curtea locului lui de munca, un motan superb, galben tigrat. Avea in jur de 8 luni la acea vreme si era relativ marisor. L-a adus acasa, fericire maxima pentru mine mai ales. Veterinar, vaccin, zgarda cu medalion cu numar de telefon si tot tacamul. Am uitat sa precizez ca apartamanetul este situat la demisol intr-una din cladirile istorice ale orasului si ca are curte comuna cu celelalte spatii (apartamente si spatii comerciale) din cladire.Avand in vedere aspectul asta, ii dadeam drumul in curte. Faza a fost in asa fel incat motanul, fiind obisnuit cu exteriorul, nu avea probleme sa exploreze si iesea din curte, lucru pe care nu il stiam pentru ca nu lipsea niciodata mult si venea cand era chemat.
Langa cladirea noastra, este o terasa cu restaurant unde tarziu am aflat ca mergea la cersit.
Ghinion! Intr-o zi nu a mai fost de gasit nicaieri. Era frumos, curat, prietenos si avea zgarda cu medalion si nr de telefon. Avand in vedere ca nu i-am gasit trupul mort niciunde, am constatat ca a fost luat de cineva. Si acuma sper ca este bine acolo unde este. Sa aiba cineva mai multa grija decat am avut noi.
Pisica nr. 2 - Tzutzi
Este o pisica speciala de felul ei, foarte rezervata si in timp, s-a accentuat frica ei de oameni.
Vazand ca nu este lipicioasa si iubareata si nu raspunde cand este chemata de straini, dupa ce a mai crescut, i-am dat liber sa iasa in curte. Am stat cu ochii pe ea sa nu iasa din curte si nici nu a facut asta niciodata.
Pisica nr. 3 - Johnny (Tzilu)
Trecem mai departe la Johnny.
A fost un motan cu adevarat special si spun ca a fost pentru ca in vara lui 2017 a inceput sa nu se simta bine. Dupa 2 luni de zile de vizite regulate la un veterinar incompetent, am decis sa mergem la cea mai buna sa vedem de ce nu se face bine pisica, in ciuda tratamentelor si analizelor.
Vestea a fost sfasietoare pentru noi. Peritonita infectioasa uscata. Am stat o saptamana pe perfuzii zilnice de hidratare dupa care am facut testul care sa confirme diagnosticul si durerea cea mai mare a fost ca a trebuit sa alegem sa il eutanasiem deoarece nu merita chinul prelungit nici pentru el nici pentru noi. Era deja foarte rau si nu avea rost sa insist sa il tin pe perfuzii pentru ca oricum se prapadea.
Pisica nr. 4 - Lucy
A trecut cam jumatate de an pana am hotarat ca mai vrem o pisicuta pe langa Tzutzi.
Tot pe grup, a postat o fata anunt de cautare stapan pentru pui de pisica salvat din trafic dintre masini.
Tot pe grup, a postat o fata anunt de cautare stapan pentru pui de pisica salvat din trafic dintre masini.
O fetita alb cu negru care la inceput m-a panicat. Puiul avea deja 6 saptamani dar era atat de mica incat imi era frica sa nu stric pisica!
Toti ceilalti au fost mai maricei si mancau deja hrana uscata si tot... asta era de-o palma.
Toti ceilalti au fost mai maricei si mancau deja hrana uscata si tot... asta era de-o palma.
De asemenea, a avut o raceala si ii curgeau ochisorii dar a fost vindecata.Ca un pui, mancare, joaca, somn. Joaca insemna inclusiv incepand cu ora 3 dimineata. Cateva zile nu am dormit de la ora aia pana suna ceasul pentru ca Lucy avea treaba cu mainile mele.
Cand a inceput sa aiba forta in coltisori, am inceput sa ma documentez, sa citesc cum sa educ pisica. Si am adoptat stilul mamei ei, bobarnace usoare peste botic cand musca prea tare. Nu va imaginati ca bateam pisica peste cap, asa usor sa inteleaga ca nu e ok. Asa face si mama pisicilor cand puii cresc. In 2 luni de zile, nu am mai avut treaba cu ea. E iubitoare, sociabila dar si dracoasa. Are un temperametn foarte vulcanic. Daca nu ii convine ceva, jap cu ghearele. Nu e nimic grav, dar a trebuit sa ne obisnuim sa ii acordam spatiu cand trebuie.Pisica nr. 4 - Lucky
Lucky este special. A venit la 2 saptamani dupa Lucy. Un prieten mi-a zis de o pisica gestanta in Santandrei, intr-un pod care a fatat 4 pui. Proprietarii nu vroiau pisicile si i-am convins cu greu sa ii pastreze pana trebuie sa suga astfel incat sa fie ok si apoi ii preiau. Am postat pe grupuri de adoptii si am facut o lista cu doritori. Dupa aproape o saptamana, puiul pisicii mame, a fatat si ea tot acolo inca 3 pui. Din nou, aceeasi poveste, sa ii tina pana sug.Dupa cele doua saptamani, prima serie avea 5 saptamani si a doua serie 4 saptamani. Proprietarii au insistat sa iau pisicile ca deja e prea mult. Si asta am facut.
A fost o vineri, am mers dupa ei si am adus acasa 6 pui pentru ca 1 era promis deja. Pana luni inclusiv, am dat 5 puiuti. erau 2 tricolore calico, 2 tigrisori si 2 alb cu galben. Cele 2 generatii in cele 3 tipuri de colorit.Al 6lea pui am hotarat ca il pastram din prima clipa in care l-am vazut.
Mega speriat, cu o agresivitate iesita din comun, am zis clar ca ramane al nostru. Era un mic dracusor.
Mi-a luat o saptamana sa pot pune mana pe el fara riscul de a ma face franjuri. Scuipa, sasaia, dadea cu ghearele si musca ingrozitor.
Intr-o seara, mancam in pat ca de obicei, aripioare de pui si palma aia de pisica, s-a gandit sa se catere cu toate fortele in pat, sa vina in brate si sa miaune cat a putut de tare ca vrea carne. Acela a fost punctul 0 al relatiei noastre. Din acel moment, s-a transformat intr-o alta pisica.
In acest moment, este cel mai bland, cuminte si iubitor motan pe care l-am vazut vreodata. Poti sa ii faci orice si el toarce si e fericit. E extraordinar!
Atat deocamdata, Athos merita o poveste separata.
M-am lungit foarte tare dar imi este atat de drag de pufoseniile astea incat nu ma pot abtine si fiecare are o poveste frumoasa, chiar daca nu toti au avut un final fericit.
Asadar, stati pe aproape si dati Follow pentru a fi notificati cand apare partea a doua despre Athos - Metis Labrador!M-am lungit foarte tare dar imi este atat de drag de pufoseniile astea incat nu ma pot abtine si fiecare are o poveste frumoasa, chiar daca nu toti au avut un final fericit.
Va las mai jos cu poze dragute cu ai mei si cu cei dati spre adoptie...
Si inca ceva dragut, asa fac ai mei cand le dau pliculete sau orice altceva inafara de bobite
Comments
Post a Comment
O parere, ceva?