Copiliţă fără minte

It was nice getting to know y`all! You rock! Ieri a fost ultima mea zi de lucru la Real 2 Episcopia. Contractul e până în 31 decembrie 2012 dar conform programului primit de la şefu’ ultimele 3 zile din an sunt libere. Mai departe nu se ştie. Se poate să merg mai departe, se poate să nu. După 3 ianuarie, toate care am fost angajate prin IMS vom fi sunate fie că mai au nevoie de noi, fie că nu. Oricum trebuie să predăm echipamentul. Mi-a plăcut, a fost frumos şi, zic eu, nu am creat probleme. Singurul lucru de care îmi pare rău este un minus frumos de 100 de lei puşcat alaltăieri care, bineînţeles, mi se trage din plată. Ce să-i fac… neatenţia, prostia, nu ştiu. În fine. Mă oftic pentru că am rezolvat-o acuma, pe ultima sută de metri. Dacă era la început, nu ziceam nimic. Era de înţeles pe de-o parte. Dar aşa, după o lună de zile, clienţi foarte puţini, plictiseală maximă şi ni! Minus! Draci! Acuma, asta este, nu am cum să o dau la întors. Cu toate astea, nu m-aş supăra să continui ...

Greu cu joburile în ziua de azi. Mai sunt localităţi care stau să zicem acceptabil la capitolul ăsta având în vedere că se bazează pe forţa studenţească de muncă dar Oradea nu face parte din categria asta. Aici e praf. E un paradox pe aici. Mă refer la tineri, nimeni nu te ia că nu ai experienţă dar nimeni nu se gândeşte la faptul că nu ai cum să capeţi experienţă pentru că nu ai unde pentru că nimeni nu te ia fără. E un cerc vicios. Caut şi eu de ceva vreme că la 15 ani mi-a fost prea lene să mă apuc să car tava într-o cafenea să am şi eu ceva la activ. Am ajuns la 20 de ani că nu mă mai vrea nimeni (am 21 dar şi anul trecut m-am zbătut cu treaba asta). Ei bine, Real 2 Episcopia iese puţin din tipar. Angajează personal chiar şi fără niciun fel de experienţă. Cum e de exemplu la casiere, cum sunt şi eu, două zile, adică ieri şi azi am stat pe lângă o veterană să învăţ ce şi cum. Mâine intru singură, nu în totalitate, dar nu va mai fi cineva să fie atent la ceea ce fac. Cum sunt case...