Copiliţă fără minte

Buna dimineata, lume! cu fata mea de dimineata, asa sa radeti putin. Tin sa va anunt ca de mai bine de jumatate de an nu mai am laptop, pc, implicit am dus lipsa de conexiune normala la internet. Cu toate astea, eram conectata pe vechiul facebook de pe telefon (Nokia c2-01). Era singura aplicatie care functiona in parametri normali, relativ. Nici in prezent nu am unitate centrala dar am avansat si eu la un touch screen (in sfarsit) si m-am gandit sa fac o vizita pe blogger, macar in limita a 50 mb ai abonamentului. Postarile probabil vor arata diferit, nu stiu mai nimic, cum sa fac postarile sa arate bine, dar sper sa imi revin. Pana data viitoare,  va pup, pa pa! ;)

Mai mult decât timp, pierdem energie. O risipim. O alocăm unor lucruri care ne fac defapt rău. Este valabil pentru toate planurile (social, politic, personal, profesional etc.). Eu mă voi lega doar de un aspect aici pentru că aşa mi-a venit ieri seară în timp ce veneam cu tramvaiul spre casă. Povesteau în spatele meu două gagici despre cum una dintre ele nu suportă pe nu ştiu care şi că e supărată pe alta şi aşa mai departe. Stăteam şi mă gândeam, cât timp iroseşte un om pe zi, fiind supărat şi gândindu-se că e supărat pe Ţ. Şi care e preţul plătit? Agitaţie psiho-motorie, stres, eventuale palpitaţii la inimă, grad ridicat de distractabilitate de la diverse activităţi, disturbarea liniştii mintale, energie negativă emanată ceea ce îndepărtează oamenii şi lista poate continua. Cu ce ajută? Eu nu găsesc nimic pozitiv în asta. Omul îşi bate capul degeaba pe nişte câcaturi. De ce? Întrebaţi pe oricine că nu ştie să vă răspundă şi dacă dă un răspuns, face referire la faptul că e nervos,...