Copiliţă fără minte

Măcar dacă ar fi iarnă. Defapt este, dar nu ninge. Mai cade câte un fulg speriat, dar când vede ce e jos, îi vine să se întoarcă... Ştiţi voi la ce mă refer; e evident!! Dar asta e altă poveste. Povestea de azi este despre faptul că s-a terminat faculta pe anul acesta. Profesorii sunt conştienţi că înaintea Crăciunului nu vor avea studenţi, deci nu ne mai pune la socoteală prezenţele/absenţele. Ce e culmea, sunt trează de la 9, ceea ce într-o zi normală este anormal. Adică puteam să dorm numai bine până după masă şi eu sunt trează. Ce e drept, cafeaua nu lipseşte. Mai e o chestie interesantă azi, m-am apucat de ceva jocuri online care habar nu am la ce categorie se încadrează . În fine, este vorba de Lord of Ultima şi Dragons of Atlantis. Când am văzut prima dată despre ce este vorba şi ce trebuie făcut mi-am zis că nu mă complic cu aşa ceva, dar spre surprinderea mea, sunt catchy. Ca să fie şi mai interesant şi să îmi dovedesc abilităţile de multitasking, fac şi backup la tot ce am pe...

Am ajuns acasă joi, dar m-am simţit mult prea obosită să fiu în stare de ceva (scris). Începutul a fost genial! Am mers mai repede la locul de întâlnire ca să am timp să îmi iau izolirul de la sediu. Mafi s-a dus după el pentru că eu am trecut pe la ceva magazin, dar ghici: l-a uitat! Nu ar fi fost o problema prea mare, dar cheia a lasat-o înăuntru iar lacatul l-a închis din-afară. După jumătate de oră s-a rezolvat şi asta. A venit tanti Ely. Drumul a fost criminal, fiind în construcţie din Pietroasa. Am ajuns, ne-am instalat, am luat o bere şi ne-am pus la carţi. Aşa ca de bun venit, Glăvoiu' ne-a bucurat cu o grindină. S-a liniştit şi ploaia şi ne-am plimbat până în Poiana Ponor, că aşa se obişnuieşte în prima zi. Seara la foc am cântat de a răsunat tot Glăvoiu'... am trecut pe repertoriul anilor '90, cântecelor pentru grădi şi clasa I şi altor capodopere muzicale. A doua zi (joi) Planul a fost să mergem la Cetăţile Ponorului, că aşa se obişnuieşte a doua zi. U...

Urmează al doilea Padiş şi devin tot mai nerăbdătoare. Dintre toate locurile de mers cu cortul la munte, Padiş este cel mai grozav. Nu pot concepe plictiseala dacă vremea este bună. Suntem în jur de 27 de capete, am rezolvat 2 microbuze (sau microbuse... sincer nu stiu cum e corect) şi sper să ajungem bine. Sunt un pic sceptică pentru că drumul din Pietroasa sau din Boga până în Glăvoi e groaznic. Iar dacă şoferul ne lasă într-una din cele două, scurt pe doi am belit-o. În cazul meu, 3-4 ocupă conservele şi restul mâncării. Nu e neaparat vorba de volum, dar greutatea mă omoară. În fine, să fim optimişti. Parcă văd că nu o să prea dorm la noapte... aşa e de fiecare dată. So... see ya!!

Oficial e vacanţă! Am primit rezultatul la ora 00:40 (29 iunie) şi am trecut! Cu toate astea, retrag ce am spus despre profesor având în vedere că nu el a fost de vină. A scris în mail că a afişat rezultatele de duminică seara şi le-a dat la cineva. Acel cineva nu a binevoit să le transmită mai departe. Ciudată toată treaba, dar ce sa facem. Totul e bine când se termină cu bine. Sunt fericită că am terminat!