Copiliţă fără minte

Mai mult decât timp, pierdem energie. O risipim. O alocăm unor lucruri care ne fac defapt rău. Este valabil pentru toate planurile (social, politic, personal, profesional etc.). Eu mă voi lega doar de un aspect aici pentru că aşa mi-a venit ieri seară în timp ce veneam cu tramvaiul spre casă. Povesteau în spatele meu două gagici despre cum una dintre ele nu suportă pe nu ştiu care şi că e supărată pe alta şi aşa mai departe. Stăteam şi mă gândeam, cât timp iroseşte un om pe zi, fiind supărat şi gândindu-se că e supărat pe Ţ. Şi care e preţul plătit? Agitaţie psiho-motorie, stres, eventuale palpitaţii la inimă, grad ridicat de distractabilitate de la diverse activităţi, disturbarea liniştii mintale, energie negativă emanată ceea ce îndepărtează oamenii şi lista poate continua. Cu ce ajută? Eu nu găsesc nimic pozitiv în asta. Omul îşi bate capul degeaba pe nişte câcaturi. De ce? Întrebaţi pe oricine că nu ştie să vă răspundă şi dacă dă un răspuns, face referire la faptul că e nervos,...

Cred că toată lumea are un loc, o activitate sau un moment din zi când se poate linişti, gândi, poate analiza situaţii etc. Ei bine, în cazul meu, această oază de linişte este balconul de la camera mea, noaptea după ce trece de ora 12. Dacă este prezentă şi o ţigară, totul e perfect. De cele mai multe ori, în perioada aia îmi vin cele mai bune idei sau, foarte rar, mi se mai pun în ordine unele gânduri. Fiind gălăgie mare în mintea mea, e cam dificil. În fine. Mi groază că vine iarna iar statul pe balcon nu va mai fi o plăcere şi o oază de linişte ci o combina frigorifică. Aşa că trebuie să gasesc altceva. Nu vă gândiţi la idei măreţe. Simple idei de ce sa fac, ce să desenez, la ce să mă uit, mai nou imi vin în minte modele de huse pentru telefon. Toată partea negativă în treaba asta e că am chef sa pun în aplicare ceea ce imi vine în minte, exact atâta cât stau afara. Cum intru în cameră, parcă îmi dă cineva cu parul în cap. Mă pun pe scaun în faţa laptop-ului şi încep să veg...