Copiliţă fără minte

Cam ăsta ar fi motto-ul de zi cu zi din ultima vreme. Totul a început de la Hi5 (cred... nu ştiu ce era înainte de site-ul ăla). Messenger-ul era bombardat de cereri de comentarii la poze şi de mass-uri gen "nu mai cerşiţi comm-uri". Acum totul se învârte în jurul facebook-ului. Adevărul e că este o sursă bună să găseşti vechi cunoştinţe/prieteni (din moment ce aproape toată lumea are cont). Chiar şi cei care jurau că nu vor avea niciodată cont pe aşa ceva şi-au făcut... pentru că 'fără facebook nu exişti'. Un lucru foarte bun pe care îl are sunt aplicaţiile de creare de evenimente şi de creare de pagini de promovare. Având atâţia utilizatori, orice eveniment poate deveni popular doar prin câteva click-uri şi orice brand/blog/firmă etc îşi găseşte fanii pe facebook printr-un simplu like. Cu ce îi ajută? Nimic! Dar e reclamă gratuită. Ca să nu fiu naşpa, Copiliţă fără minte are de azi pagina Facebook. Cu ce mă ajută? Poate dau peste persoane noi la care li se par...

Am ajuns acasă joi, dar m-am simţit mult prea obosită să fiu în stare de ceva (scris). Începutul a fost genial! Am mers mai repede la locul de întâlnire ca să am timp să îmi iau izolirul de la sediu. Mafi s-a dus după el pentru că eu am trecut pe la ceva magazin, dar ghici: l-a uitat! Nu ar fi fost o problema prea mare, dar cheia a lasat-o înăuntru iar lacatul l-a închis din-afară. După jumătate de oră s-a rezolvat şi asta. A venit tanti Ely. Drumul a fost criminal, fiind în construcţie din Pietroasa. Am ajuns, ne-am instalat, am luat o bere şi ne-am pus la carţi. Aşa ca de bun venit, Glăvoiu' ne-a bucurat cu o grindină. S-a liniştit şi ploaia şi ne-am plimbat până în Poiana Ponor, că aşa se obişnuieşte în prima zi. Seara la foc am cântat de a răsunat tot Glăvoiu'... am trecut pe repertoriul anilor '90, cântecelor pentru grădi şi clasa I şi altor capodopere muzicale. A doua zi (joi) Planul a fost să mergem la Cetăţile Ponorului, că aşa se obişnuieşte a doua zi. U...

Urmează al doilea Padiş şi devin tot mai nerăbdătoare. Dintre toate locurile de mers cu cortul la munte, Padiş este cel mai grozav. Nu pot concepe plictiseala dacă vremea este bună. Suntem în jur de 27 de capete, am rezolvat 2 microbuze (sau microbuse... sincer nu stiu cum e corect) şi sper să ajungem bine. Sunt un pic sceptică pentru că drumul din Pietroasa sau din Boga până în Glăvoi e groaznic. Iar dacă şoferul ne lasă într-una din cele două, scurt pe doi am belit-o. În cazul meu, 3-4 ocupă conservele şi restul mâncării. Nu e neaparat vorba de volum, dar greutatea mă omoară. În fine, să fim optimişti. Parcă văd că nu o să prea dorm la noapte... aşa e de fiecare dată. So... see ya!!

'Ajunsăi şi io pă Boi!' Acuma în 19-21 l.c. am fost pe Valea Boiului, a 'ţ'-a tentativă, în sfârşit reuşită. Doar 4 persoane, 2 corturi, 3 zile, maraton de cărţi. Am încercat să ajungem la o poiană mărişoară mai sus de cascadă, dar oile au fost un motiv să nu stăm acolo, şi am ajuns să campăm înainte de cascadă (la vreo 50 de metri, sau nici atât). Marţi, vreme bună, soare, un pic obosiţi, moleşiţi de la oboseală, am facut un mini baraj din pietre pe vale, iniţial pentru a ne putea ţine conservele şi sticlele de căldură la rece. Cum evolua treaba, a devenit un adevărat proiect ingineresc. ''Canalele'' construite ulterior, au fost numai bune pentru navigarea bărcilor şi vapoarelor din ziar. Seara vreme bună, partide de cărţi, mâncare şi somn. Miercuri, trezirea pe la 11. Pe la 1 ploaie torenţială până la ora 7 seara. Între timp, maraton de Whist şi Hearts. Distracţia serii, foc dupa ploaie cu lemne îmbibate în apă şi hârtie umedă. Noroc cu răşina şi creng...

Trebuia să amintesc de asta şi înainte să se întâmple, dar măcar vă las cu impresiile. S-a încheiat prima ediţie a Festivalului Vara Verde . Ateliere de creaţie pentru copii, desene pe asfalt, confecţionări de zmee, toate acestea la Orăşelul Copiilor. La Cetatea Oradea s-au proiectat filme cu tema "Aventură în Natură", ne-am uitat la stele şi planete prin telescop şi s-a cântat la chitara în Sala Roşie. La Podul de lângă pizzeria The Bridge/Podul Pietonal/Podul de la nuiele/Podul Intelectualilor şi câte denumiri o mai avea, s-a ţinut tiroliana. Coarda a fost trasă de pe la mijlocul podului, până la un pom de pe malul stang al Crişului, având aproximativ 30m. De echipare şi asigurare s-au ocupat cei de la Salvamont. Acuma m-am dat şi eu prima dată, şi pot spune că aş putea face asta o zi întreagă fără să mă satur, la fel ca şi TSA-ul (în copac - că veni vorba, aş vrea să cobor şi în peşteră/aven pe coardă... poate va fi şi aia o data). Per ansamblu, pot spune că festivalul a a...

Oficial e vacanţă! Am primit rezultatul la ora 00:40 (29 iunie) şi am trecut! Cu toate astea, retrag ce am spus despre profesor având în vedere că nu el a fost de vină. A scris în mail că a afişat rezultatele de duminică seara şi le-a dat la cineva. Acel cineva nu a binevoit să le transmită mai departe. Ciudată toată treaba, dar ce sa facem. Totul e bine când se termină cu bine. Sunt fericită că am terminat!

Examenul la fundamentele psihologiei a fost în 17 iunie. Restanţa este în 30 iunie. Azi este 28 iunie. Cursurile de la materia asta au un volum informaţional mare iar pretenţiile sunt şi mai mari. De o săptămână jumătate, nu am primit rezultatele şi cum spuneam şi în articolele mai vechi, nu e sigur că trec. E drept că mai este o sesiune de restanţă în toamnă, dar cine naiba are chef să îşi f.tă toată vacanţa de vară. Serios. Mie mi-ar fi distrusă pentru că, în principiu, am planuri pe august şi septembrie. Dar degeaba se pare. Nu e cert că pic, dar dacă se întâmplă, oficial, ceva pute în aer (si nu e porcăria din Ioşia!). La examen, profesorul ne zicea că o să îl înjurâm mulţi din cauza examenului. Ei bine se înşeală pentru că îl înjurăm pentru lipsa rezultatelor în săptămâna de restanţe! Unde e etica??