Traseu ECOTURA

Mda... sa zicem ca azi am facut traseul de la ECOTURA de anu` asta. Well, nu a fost tocmai pe asteptarile noastre, dar ca plimbare la munte prin padure si nu numai, a fost super ok.
Am mers noi cu trenul de dimineata catre Suncuius; acolo pentru ca cica e mai aproape de locul de campare decat din Bratca. In fine, totul era in regula, mai putin faptul ca din noi 8 persoane cati am fost, numai Mafi stia traseul. Il facuse cu un weekend inainte cu alte doua persoane, Axi si Cristi. Anyway, am mers bine, am mai povestit noi una alta etc. La un moment dat, am ratat o alee care ducea spre Stanu Ciutii. Bineinteles, nu ne-am dat seama decat cand am trecut de Pestera Moanei. Ne-am intors un pic, pana am dat de o poteca ce ducea in sus. Am urmat-o si intr-adevar era "drumul cel drept". Am ajuns la ceva casute parasite unde am si luat o pauza. De acolo bineinteles, iar am luat-o aiurea. La un moment dat ne-am intalnit cu un om care am impresia ca nici nu stia de existenta Stanului Ciutii avand in vedere ca ne-a aratat un drum in directie opusa de cel bun. Asa ne-am intors din nou la casute. Mafi l-a sunat apoi pe Cristi, sa ne explice totusi cum ajungem sus la drum (undeva sus, pe unde vine circuitul). Dupa ce ne-a lamurit, am mers bine, si totul a decurs apoi conform planului.
Venea la un moment dat o panta destul de abrupta prin padure, acopierita de frunze uscate. Imaginati-va ca aluneca, nu ai siguranta numa daca o iei la fuga, dar si stunci ori intri in pomi, ori te impiedici si te rostogolesti. Asa ca am aplicat metoda "semi-târâş". Am ajuns sa ma si enervez pentru ca ma prindea carcelul si mi se bloca piciorul. Pe langa asta, toti sareau ca "sa te ajut" desi nu aveau cu ce, si desi le-am spus ca trebuie sa fiu lasata in pace ca sa ma calmez!! In fine... a trecut.
Ne-am continuat drumul, am ajuns in Suncuius in gara, am luat biletele si ne-am asezat la o "recoritoare"... numa buna dupa drumul parcurs. Desigur, oboseala se simte...
In tren, show!! Duminca, Suncuius, vreme buna, oameni la pasunat => ingramadeala. Desi pot spune ca a fost relativ lejer pe coridor.
In vagonul in care am stat, a fost si o clasa (sau doua) de a VII-a din cate am inteles. Au fost impartiti in compartimente, oarecum startegic: "Freze Ciudate" (nu ma bag in detalii), "Hai sa-l slavim pe Iisus" (din nou ma abtin) si restu (aparent oameni). Cand auzi slave puse pe note catre Iisus o ora, deja te saturi de religie da-o incolo de treaba... In compartimentul in fata caruia stateam, baietii (colegi cu "Freze ciudate" si/sau cu "Hai sa-l slavim pe Iisus") aveau chitara. Cum Ancuta noastra stie canta, i-a rugat sa o lase sa cante ceva, noi ajutand-o... dar tot nu i-am acoperit pe slujitorii Domnului. In fine... adevaratul show abia incepea. Doua tipe, cate una din fiecare tabara, nu stiu din ce motiv, s-au luat la harta... S-au impins una pe alta, se injurau, amenintari din alea "dure" de face musca pe ea etc. Faza penibila, ca nu o pot numi altfel, era ca iesea una din compartiment, merea la ceilalti, ii ameninta si injura pe toti, si fugea razand la ai ei. Astalalta cica nervoasa, merea la aia cu "semnu pacii" si ture de injuraturi care mai de care mai aruncate dupa care fugea razand dincolo. Si in repetate randuri. Cireasa de pe tort, ies amandoua pe culoar, se ameninta cum pot, dupa care scot arma secreta: PARFUMUL!! CUM SA FI ASA??! Baietasii cu chitara, radeau cu noi de dragele lor colege, declarand clar ca nu sunt normale!!
Mi-a placut ca dirigintii lor stateau la capul coridorului, dar nu vedeau nimic de noi... desi bagau fete destul de dubioase, ca si cum ne-ar linsa daca ne-ar prinde (nu-i condamn, avand in vedere ca am disturbat si noi linistea publica... asa un pic). Tarziu, ne-am gandit sa filmam bataia, dar am realizat tarziu. Am prins totusi unele faze, dar nimic prea compromitator. O alta faza dura legat de asta, au vazut aparatul, au continuat spectacolul, dar dupa cateva minute, una din ele cica: "Bah!! Astia ne filmeaza!!!" Mdah... mareata descoperire! Iar trenul s-a apropiat de Oradea. Una din fete ne-a implorat sa stergem filmuletul, nu cumva sa ajunga pe Youtube (cred ca pot ele sta linistite, pt ca nu era nimic interesant pe banda)...
Am ajuns, am ras bine, i-am salutat politicosi si umflati de ras pe toti, si ne-am imprastiat toti catre case (aproape).

Comments

Popular posts from this blog

1 000 000 Likes

Peste tot CÂCAT!

Viata cu 5 pisici... si un caine