Copiliţă fără minte

Inceputuri Stiti sau nu, prenumele meu este Anamaria dar de cand ma stiu, familia si apropiatii m-au strigat Lia. La nastere, trebuia sa fiu si Lia pe certificat. Ana e bunica din partea mamei si Lia o striga pe bunica din partea tatalui. Dar au fost unii din familie care nu au fost de acord cu Lia  pentru ca nu e un nume ci doar o prescurtare de la alt prenume precum Cornelia. Datorita acestui incident, Cornelia nu exista in vocabularul alor mei si am ramas doar Anamaria. Mi-a placut intotdeauna prenumele asta si in scoala generala ma prezentam drept Lia. La facultate deja eram Ana iar in prezent sunt mai mult Lia, din nou. 2011 Desenez si fac lucru manual dintotdeauna. Tata lucra la incaltaminte si imi aducea acasa resturi de bucati de piele. Intr-o seara, stand la cafea cu niste prieteni din vremea aceea, mi-a venit o idee stralucita. Sa confectionez ceva din acele bucati de piele. Am inceput cu un Mickey Mouse, mai apoi o bufnita, si m-am trezit apoi ca fac si alte p

Organizarea pentru mine este utopie si SF. Time management, ordine, task-uri, liste, planuri duse la bun sfarsit... NEAH! Se spune ca artistii sunt dezordonati, atat fizic cat si psihic. Si ii cred pe aia care spun asta pentru ca au dreptate. Si da, ma consider o artista, dar despre asta voi reveni cu alta ocazie. Speranta Cu toate ca sunt asa cum am spus mai sus si este dificil sa ma tin de un lucru si sa nu uit sa il fac, pentru ca , exista o metoda eficienta si pentru cei ca mine. Am subliniat faptul ultima parte pentru ca nu va functiona pentru toata lumea dar daca esti ca mine , vei avea de castigat! Ce este BuJo? Prescurtarea de la Bullet Journal. Acest sistem este descoerit recent de catre mine si de cand am inceput sa il folosesc, It's working! For real! Este un sistem de liste, tabele si grafice care te incurajeaza sa bifezi cat mai multe task-uri zilnice, saptamanale, lunare sau chiar anuale. De asemenea, te ajuta sa iti propui teluri pe termen sc

Intr-o casa in care are loc o pisica, au loc si alte pisici si un caine. Sunt foarte mandra de faptul ca am reusit sa imi cresc pisicile la un nivel cum nu credeam ca se poate. Se zice ca animalele de companie reflecta stapanii si tin sa mentionez ca este 100% adevarat. In casa asta este armonie, nimeni nu striga si ne iubim. Si acest lucru se reflecta in comportamentul animalelor. Cel mai tare se vede acest lucru la pisici deoarece sunt deja adulte si formate. Adevarat, fiecare e diferita in felul ei si au personalitati individuale dar ca trasaturi generale, sunt foarte sociabile si dragastoase. Daca intra cineva la noi in casa, ele sunt primele care intampina si iti arata ca este bine primit. De fiecare data cand a aparut o pisica noua, nu a durat mai mult de o saptamana sa se accepte la nivel de joaca. A fost exclus orice comportament agresiv. Este normal sa se evite si sa fie precaute cu privire la noul membru datorita firii lor teritoriale, dar spre deosebire de ceea ce citesti

Da, ati citit bine, 5 pisici dar din pacate doar 3 sunt alaturi de mine, si da, am si un catel. Ca sa incep cu inceputul. Dupa ce l-am cunoscut pe Dan, am aflat ca este "amator" de animale de companie. Adica a avut la viata lui si caini si pisici. Avand in vedere ca vorbim de un apartament cu o camera, nu intra in discutie foarte mult spatiu. Cu toate acestea, pisica nu este deranjata in general de aspectul asta. Pisica nu este torturata daca sta inchisa in casa si nici nu ramane sechelata daca o privezi de mediul extern. Din contra, in ziua de astazi nu ii poti oferi mai multa protectie decat atat. Pisica nr. 1 - Tzutzi Intr-o zi normala de lucru, a aparut in curtea locului lui de munca, un motan superb, galben tigrat. Avea in jur de 8 luni la acea vreme si era relativ marisor. L-a adus acasa, fericire maxima pentru mine mai ales. Veterinar, vaccin, zgarda cu medalion cu numar de telefon si tot tacamul. Am uitat sa precizez ca apartamanetul este situat la demisol intr-

Evident este ca nu mai trebuie sa dezvolt partea in care eu nu am mai scris de naiba stie cand si motive si chestii de genul acesta pentru ca nu are sens... pana la urma este un blog personal si fac ce vreau. Ceea ce vreau in schimb sa dezbat este o recapitulare a perioadei absente, ce se intampla in prezent si ce planuri am. Acuma, daca ma tin de planurile mele sau nu, ramane de vazut. Va fi o intrare destul de lunga, dar asta este, trebuie sa fac si asta. Ultima intrare a fost anul acesta in aprilie cand am aflat cu mirare ca blogul asta are 10 ani de existenta. In acelasi registru, am intentionat sa fac ceva cu canalul de youtube care are si ala cativa ani de existenta, dar nu a avut activitate. Avand in vedere ca sunt consumatoare de Youtube, am ajuns la concluzia ca mi-ar placea si mie sa fac vlog si am postat in acel moment un clip de intrare in lumea asta. Stangaci si cringi cum trebuia sa si fie (ca doar nu sunt eu vreo experta), am facut o introducere si aia a fost. S